ANALIZĂ | Ruslan Suleymanov (Carnegie): „Războiul din Orientul Mijlociu consolidează «parteneriatul» dintre Rusia lui Putin și Turcia lui Erdogan”

Conflictul dintre Israel și gruparea teroristă Hamas are repercusiuni în întregul Orient Mijlociu și nu numai. Atât Rusia, cât și Turcia, încearcă să profite pe termen lung în urma acestei conjuncturi belicoase, iar ”parteneriatul” de conjunctură are o fundație din ce în ce mai solidă.

Cercetătorul Ruslan Suleymanov – de la Institutul pentru Dezvoltare și Diplomație (IDD), Universitatea ADA din Baku, Azerbaidjan – este de părere că perioada de tensiune dintre Rusia și Turcia pare să fi ajuns la sfârșit, dar fiecare parte își urmărește propriile interese în regiune.

În urmă cu doar câteva luni, notează Suleymanov, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a testat ”liniile roșii” ale Moscovei, deschizându-se, amical, față de Ucraina. Acum, guvernele rus și turc au răspuns la războiul din Orientul Mijlociu exact în același mod: folosindu-l ca o modalitate prin care să învingă Israelul și susținătorii săi occidentali.

„Aflându-se de aceeași parte a baricadei, Moscova și Ankara vor căuta, probabil, să-și consolideze propria relație, aliniindu-și pozițiile pe probleme regionale spinoase. Asta nu înseamnă, însă, că o parte nu va ajunge să o acuze pe cealaltă că o înjunghie în spate.

Erdogan a luat mai multe decizii, în această vară, pe care Kremlinul le-ar fi văzut ca fiind ostile. În timpul vizitei în iulie a președintelui ucrainean Volodymir Zelenski la Istanbul, liderul turc a spus că Ucraina «merită» aderarea la NATO.

În plus, Erdogan a predat Kievului cinci comandanți din regimentul Azov al Ucrainei care se aflau în Turcia, în condițiile unui schimb de prizonieri Rusia-Ucraina”, notează cercetătorul Ruslan Suleymanov într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„În acel moment, Kremlinul era preocupat de declanșarea contraofensivei ucrainene și de insurecția grupării mercenare Wagner și a trebuit să se mulțumească cu obiecții verbale formulate în mod corespunzător de înalți oficiali. Singurul răspuns serios al Rusiei a fost să renunțe la acordul cu cereale la Marea Neagră, în ciuda eforturilor Turciei de a negocia o prelungire, care a inclus o intervenție personală a lui Erdogan”

Ruslan Suleymanov

„Un semnal pentru lumea întreagă că relațiile Moscova-Ankara sunt într-o formă bună”

În timp ce Ankara a înțeles că Moscova se află într-o poziție vulnerabilă, Erdogan a testat doar liniile roșii ale Moscovei, fără a încerca să înrăutățească radical relațiile bilaterale.

Erdogan a fost de acord să meargă în Soci, stațiunea rusă de la Marea Neagră, pe 4 septembrie, pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin, deși planul inițial fusese ca Putin să meargă în Turcia.

„În ciuda așteptărilor, discuțiile nu au reînviat acordul cu cereale și nici nu au adus rezultate semnificative. Principalul rezultat a fost un semnal pentru lumea întreagă că relațiile Moscova-Ankara sunt într-o formă bună.

Datele economice oferă o dovadă vie a prieteniei. Cifra de afaceri comercială dintre Rusia și Turcia a crescut cu peste 80% în 2022, la 62 de miliarde de dolari, Rusia devenind cea mai mare sursă de importuri a Turciei. Cifrele din acest an sunt de așteptat să fie și mai mari.

Cu toate acestea, politica externă a fost întotdeauna un punct de criză, cu dezacorduri persistente în legătură cu Siria, Libia și regiunea disputată din Caucazul de Sud, Nagorno-Karabakh. Rusia și Turcia au reușit, totuși, să evite confruntarea deschisă în ultimii ani.

Acum, odată cu izbucnirea conflictului Israel-Palestina, ei se trezesc în aceeași tabără: ceva care nu a fost niciodată cazul în nicio altă problemă internațională majoră, ceea ce i-a determinat pe mulți să prezică că legăturile dintre cele două țări se vor încălzi rapid”, mai scrie cercetătorul Ruslan Suleymanov.

„Erdogan a abandonat curând acea tactică și a decis să acorde sprijinul său deplin «fraților» palestinieni”

Sprijinul deschis al Rusiei pentru Hamas este un fenomen relativ recent și o consecință directă a invaziei pe scară largă a Ucrainei, punctează Ruslan Suleymanov în analiza sa. Invazia a dus la o răcire a legăturilor cu Israelul și la încălzirea relațiilor cu Iranul, un sponsor important al Hamas.

Înainte de atacul din 7 octombrie asupra Israelului, prezența delegațiilor Hamas la Moscova ar fi putut fi interpretată ca o încercare a Rusiei de a fi un mediator între facțiunile palestiniene.

„Acum, însă, astfel de contacte sunt percepute foarte diferit de Israel. Securizată în alianța sa cu Iranul, Rusia este – pe de altă parte – indiferentă.

Erdogan, la rândul său, a sprijinit de mult timp gruparea Hamas, permițând luptătorilor Hamas să locuiască în Turcia și oferindu-le pașapoarte turcești. Însuși președintele turc a ieșit din cercurile islamiste, iar sprijinirea Hamas este importantă, pentru el, din punct de vedere ideologic.

În primele zile ale războiului dintre Israel și Hamas, Erdogan a încercat să fie o punte între Israel și Hamas (unele rapoarte sugerau că chiar i-a expulzat pe liderii Hamas din Istanbul). Dar a abandonat curând acea tactică și a decis să acorde sprijinul său deplin «fraților» palestinieni.

„Acuzând Statele Unite că alimentează haosul în Orientul Mijlociu, Putin își susține narațiunea conform căreia Occidentul este sursa tuturor nenorocirilor în Rusia și în întreaga lume. În același mod, criticile lui Erdogan la adresa Occidentului pentru încercarea de a începe un război între creștinism și islam face apel la un puternic sentiment anti-NATO în Turcia”.

Ruslan Suleymanov

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Declarație-șoc la televiziunea de stat Rusia-1 | Propagandist rus: ”Nu aș bombarda Polonia chiar acum, i-aș LOVI pe români, au devenit aroganți”

EXCLUSIV | Omar Hayssam, adus în scaun cu rotile la instanță după ce a făcut cerere de eliberare condiționată: „Morfina nu-și mai face efectul”

ANALIZĂ | Elisabeth Braw (European Leadership Network): „Sabotajul de la Marea Baltică, nava chineză Newnew Polar Bear și legăturile cu Rusia”

Cum a vrut Putin să facă ”jocurile” cu ajutorul elitei occidentale. În scenariul Țarului apărea un informator FBI care nu s-a lăsat sedus de Mocova

Israelul, ”ORDIN DE URGENȚĂ” pentru blocarea televiziunii Al Mayadeen din Liban: „Purtător de cuvânt al Hezbollah, PROPAGANDĂ periculoasă”